joi, 30 august 2012

Centura Capitalei a rămas fără finanţare

12:42
Centura Capitalei, care ar trebui să fie principala rută comer­ci­a­lă a agenţilor economici care fac business în Bucureşti, a pri­mit după rectificarea bu­getară doar 3 mil. euro în 2012. Asta la puţin timp după ce compania de drumuri a mai sem­nat un contract pentru reabilitarea centurii.
Viitorul centurii Capitalei sună din ce în ce mai gri: deşi în prezent doar 20 din cei 72 km ai acestei şosele sunt rea­bi­li­taţi, şansele ca lucrările la ceilalţi peste 50 km să continue în această toam­nă sunt compromise. Com­pania Na­ţio­nală de Autostrăzi şi Drumuri Na­ţio­nale din Ro­mânia (CNADNR), în subordinea că­reia se află cen­tura, nu are altă so­luţie decât să suspende con­tractele până în mo­mentul în care varianta de ocolire a Capitalei va primi din nou bani.
Din sinteza bugetului rectificat al Mi­nisterului Transporturilor publi­cată pe site-ul Ministerului de Finanţe reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a
Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro), în condiţiile în care la începutul anului pentru această şosea se alocaseră 209,4 mil. lei (47,6 mil. euro). Iar aceasta în condiţiile în care CNADNR a semnat din 2008 până acum cinci contracte pentru reabilitarea a 50 km din centură, pe care nu are cu ce să le finanţeze însă.
"Alocările bugetare la investiţii s-au redus. Pentru centura Capitalei, când s-a lansat licitaţia (pentru un tronson în cazul că­ruia a fost semnat contractul chiar săp­tă­mâna trecută - n.red.), era alocat un anu­mit buget, acum acesta a scăzut. Avem drep­tul să ţinem suspendat contractul o perioadă, până avem bani. Sperăm ca anul viitor să avem banii necesari pentru centură", a spus Mircea Pop, directorul general al CNADNR.
Ministerul Transporturilor a pierdut la rectificarea bugetară din această vară aproape 1,3 miliarde de lei (300 de milioane de euro). Cei mai mulţi bani, circa 516 milioane de lei (117,3 milioane de euro), au fost "şterşi" de la drumuri, fapt ce pune în pericol derularea proiectelor de infrastructură rutieră. Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens este centura Capitalei: deşi de prin anii 2007-2008 se semnează contracte pentru reabilitarea acesteia, nu există bani pentru finanţare. Anul acesta centura Capitalei primeşte mai puţin de 3 milioane de euro.
Comparând sinteza bugetului Ministerului Transpor­turilor de la începutul anului cu cea de după rectificare, reiese că în cazul unor proiecte importante de infrastructură suma alocată a scăzut puternic.
Unul dintre cele mai importante proiecte pentru Bucureşti, reabilitarea centurii ocolitoare, a pierdut cea mai mare parte a banilor pe care îi primise la începutul anului, deşi în ultimii ani s-au atribuit o serie de contracte pentru proiectul de lărgire la patru benzi a acesteia. Chiar săptămâna trecută Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a semnat un contract de peste 42 de milioane de euro pentru modernizarea unui tronson de 10 km între DN 2 (zona Voluntari) şi autostrada Soarelui.
Din sinteza bugetului Ministerului Transporturilor reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 milioane de lei (2,9 milioane de euro), în condiţiile în care la începutul anului pentru această şosea se alocaseră 209,4 milioane de lei (47,6 milioane de euro).
"Alocările bugetare la investiţii s-au redus. Pentru centura Capitalei, când s-a lansat licitaţia (pentru tronsonul în cazul căruia a fost semnat contractul chiar săptămâna trecută - n. red.), era alocat un anumit buget, acum a scăzut. Avem dreptul să ţinem suspendat contractul o perioadă, până avem bani, sperăm ca anul viitor să avem banii necesari pentru centură", a spus Mircea Pop, directorul general al CNADNR. Momentan singurii bani care mai sunt alocaţi pentru centură vor fi folosiţi pentru realizarea unui pod în zona kilometrului 23 (la intrarea de pe autostrada Soarelui pe centură - n. red.).

Autostrada A3 Braşov-Comarnic (probabil) din 2014

12:12
Abia peste doi ani ar putea să înceapă lucrările la construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov (58 de km). 
Anunţul a fost făcut de Mircea Pop, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), pentru gandul.info. 
„Deschiderea ofertelor pentru reactualizarea studiului de fezabilitate a fost amânată încă două săptămâni, nu va fi pe 5 septembrie. Trebuie să răspundem la mai multe solicitări. Lucrările (la Comarnic-Braşov) ar putea demara undeva în 2014. Concesionarul - care poate fi un consorţiu, care să cuprindă şi o bancă - trebuie să vină cu finanţarea, iar banii şi-i va recupera în 20 de ani prin exploatarea autostrăzii, prin taxa pe autostradă", a declarat Mircea Pop, pentru sursa citată. 
Valoarea estimată a proiectului fiind de 982,85 de milioane de euro (proiectare şi construcţie -4 ani, operare şi întreţinere - 25 de ani. Proiectul iniţial prevedea ca pe cei 58 de km să fie construite 57 de poduri şi 5 pasaje. 
Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. 
Numai consultanţa pentru viitorul constructor al tronsonului Comarnic-Braşov costă peste 23 de milioane de lei. 
sursa

vineri, 24 august 2012

A1 Timisoara-Lugoj 24.08.2012 (4)

23:03
Spre Remetea Mare, putin mai departe


Din acelasi loc spre Timisoara


Mai e de lucru la pasaje



La Km 497 incepe o curba




Ne apropiem de final, Km 496 si ultimele doua pasaje inainte de nodul de la Remetea Mare




Un ultim podet, cu panourile fonoabsorbante complet montate pe un sens




De la Km 495 se vede nodul de la Remetea Mare si finalul calatoriei







Viteza maxima pe bretea de 40 km/h. Va fi ceva distractie pe aici cand vor veni ceva "eroi" in autocare sau TIR-uri, mai ales pe ploaie sau ceata...




Intram pe breteaua spre DN6, aici mai trebuie pus stratul de uzura


Dinspre drumul de acces de pe DN6 spre nod, breteaua spre Lugoj mai are muuult de lucru. Nu am mai urcat pe nod pentru ca nu era ceva nou de pozat de acolo si in plus era un strat de adeziv pentru stratul de uzura.



La intoarcere in dreptul iesirii din spatiul de servicii de pe sensul spre Timisoara





Multumiri, din nou, reprezentantilor UMB pentru intreg sprijinul acordat pentru realizarea fotografiilor si mai ales pentru faptul ca nu am fost deloc ingradit in a intra absolut oriunde pe santier.

PS Imi cer scuze pentru calitatea cam slaba a fotografiilor dar era dupa amiaza, caldura a fost insuportabila, iar multe poze au iesit defocalizate sau "arse". Sper totusi ca v-am ajutat sa va faceti o parere.

A1 Timisoara-Lugoj 24.08.2012 (3)

22:36
Toaletele din spatiul de servicii de pe sensul spre Remetea Mare.
Exterior fata...


... si spate


Si interiorul...


Toalete femei. Era cineva curios de ce exista chei la usi... Ei bine, pentru a fi inchise in cazul in care sunt defecte si a nu se intra in ele, iar cheile se pastreaza in camera unde are femeia de servici toate ustensilele. Usile au sistem de inchidere pe interior. Special am lasat acea usa deschisa pentru a se vedea mai bine.





Toaleta barbati, inca mai era foarte putin de lucru.


Sa nu uit sa mentionez ca toaleta terminata era lustruita, impecabil si in plus erau si odorizante astfel incat mirosea mirific in acea incaprere...

SOS stana!!!


Bineinteles, cablurile de curent electric la locul lor, nimeni nu s-a sinchisit sa le mute


La Km 500 se vede primul pasaj complet finalizat


La podetele "gemene" s-a inceput montarea panourilor fonoabsorbante



Gazonul a inceput sa rasara. Nu ma asteptam sa insamanteze ei




Si pasajul finalizat



Acelasi pasaj, de sus de data aceasta



Spre Timisoara...


... si spre Remetea Mare


S-au montat pe el toate indicatoarele necesare


A1 Timisoara-Lugoj 24.08.2012 (2)

22:06
Sistemul de canalizare si autostrada in asteptarea parepetelor laterale


Km 502, dupa vale urmeaza dealul pe care vor fi spatiile de servicii




Panouri fonoabsorbante pe podete, din beton



Se fac trepete si conurile pentru drenarea apei de pe autostrada





Banda de deccelerare spre spatiile de servicii, inspre Remetea Mare


In dreptul spatiilor de servicii, acelasi sens



Spatiul de servicii pe sensul spre Timisoara


Intrarea in spatiul de servicii de mai sus


Intrarea pe autostrada din spatiul de servicii de pe sensul spre Remetea Mare




Acele tuburi sunt decantoare. In tub sunt un fel de turbine din metal care "curata" apa de pe autostrada inainte de a fi deversata in natura.


Din spatiul de servicii spre Remetea Mare, e imens


About Us

Recent

recentposts

Random

randomposts