Centura Capitalei a rămas fără finanţare

Centura Capitalei, care ar trebui să fie principala rută comer­ci­a­lă a agenţilor economici care fac business în Bucureşti, a pri­mit după rectificarea bu­getară doar 3 mil. euro în 2012. Asta la puţin timp după ce compania de drumuri a mai sem­nat un contract pentru reabilitarea centurii.

Viitorul centurii Capitalei sună din ce în ce mai gri: deşi în prezent doar 20 din cei 72 km ai acestei şosele sunt rea­bi­li­taţi, şansele ca lucrările la ceilalţi peste 50 km să continue în această toam­nă sunt compromise. Com­pania Na­ţio­nală de Autostrăzi şi Drumuri Na­ţio­nale din Ro­mânia (CNADNR), în subordinea că­reia se află cen­tura, nu are altă so­luţie decât să suspende con­tractele până în mo­mentul în care varianta de ocolire a Capitalei va primi din nou bani.

Din sinteza bugetului rectificat al Mi­nisterului Transporturilor publi­cată pe site-ul Ministerului de Finanţe reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a

Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro), în condiţiile în care la începutul anului pentru această şosea se alocaseră 209,4 mil. lei (47,6 mil. euro). Iar aceasta în condiţiile în care CNADNR a semnat din 2008 până acum cinci contracte pentru reabilitarea a 50 km din centură, pe care nu are cu ce să le finanţeze însă.

"Alocările bugetare la investiţii s-au redus. Pentru centura Capitalei, când s-a lansat licitaţia (pentru un tronson în cazul că­ruia a fost semnat contractul chiar săp­tă­mâna trecută - n.red.), era alocat un anu­mit buget, acum acesta a scăzut. Avem drep­tul să ţinem suspendat contractul o perioadă, până avem bani. Sperăm ca anul viitor să avem banii necesari pentru centură", a spus Mircea Pop, directorul general al CNADNR.

Ministerul Transporturilor a pierdut la rectificarea bugetară din această vară aproape 1,3 miliarde de lei (300 de milioane de euro). Cei mai mulţi bani, circa 516 milioane de lei (117,3 milioane de euro), au fost "şterşi" de la drumuri, fapt ce pune în pericol derularea proiectelor de infrastructură rutieră. Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens este centura Capitalei: deşi de prin anii 2007-2008 se semnează contracte pentru reabilitarea acesteia, nu există bani pentru finanţare. Anul acesta centura Capitalei primeşte mai puţin de 3 milioane de euro.

Comparând sinteza bugetului Ministerului Transpor­turilor de la începutul anului cu cea de după rectificare, reiese că în cazul unor proiecte importante de infrastructură suma alocată a scăzut puternic.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru Bucureşti, reabilitarea centurii ocolitoare, a pierdut cea mai mare parte a banilor pe care îi primise la începutul anului, deşi în ultimii ani s-au atribuit o serie de contracte pentru proiectul de lărgire la patru benzi a acesteia. Chiar săptămâna trecută Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a semnat un contract de peste 42 de milioane de euro pentru modernizarea unui tronson de 10 km între DN 2 (zona Voluntari) şi autostrada Soarelui.

Din sinteza bugetului Ministerului Transporturilor reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 milioane de lei (2,9 milioane de euro), în condiţiile în care la începutul anului pentru această şosea se alocaseră 209,4 milioane de lei (47,6 milioane de euro).

"Alocările bugetare la investiţii s-au redus. Pentru centura Capitalei, când s-a lansat licitaţia (pentru tronsonul în cazul căruia a fost semnat contractul chiar săptămâna trecută - n. red.), era alocat un anumit buget, acum a scăzut. Avem dreptul să ţinem suspendat contractul o perioadă, până avem bani, sperăm ca anul viitor să avem banii necesari pentru centură", a spus Mircea Pop, directorul general al CNADNR. Momentan singurii bani care mai sunt alocaţi pentru centură vor fi folosiţi pentru realizarea unui pod în zona kilometrului 23 (la intrarea de pe autostrada Soarelui pe centură - n. red.).

Prin rectificarea bugetară, guvernul a majorat cheltuielile de personal, dar a tăiat puternic cheltuielile de investiţii finanţate atât din buget, cât şi din fonduri europene. Constructorii spun că în condiţiile în care nu încasează banii pentru lucrările pe care le execută, sunt nevoiţi să întrerupă construcţiile şi să le amâne pe termen nedeterminat. Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează constructorul Delta ACM, care reabilitează o parte din centura de sud a Capitalei, spunea recent pentru Ziarul Financiar că deşi a câştigat acest contract în perioada ministrului Ludovic Orban (2007-2008), abia anul acesta a primit ordinul de începere a lucrărilor. În condiţiile în care momentan centura nu are finanţare, Diaconu spunea că firma sa va fi nevoită să oprească lucrările.

Printre proiectele care au pierdut sume importante după rectificare se numără şi magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Universitate, al cărei buget practic s-a înjumătăţit la circa 178,4 milioane de lei (40,5 milioane de euro). De asemenea, banii pentru varianta de ocolire a Clujului, a Constanţei sau a localităţii Mihăileşti s-au redus pentru exerciţiul financiar 2012.

Nu numai infrastructura rutieră are însă de suferit. Sume importante s-au luat şi de la transportul pe apă, care a rămas cu circa 484 de milioane de lei (112,6 milioane de euro) din cele 970 de milioane de lei (225,6 milioane de euro) pe care le avea la începutul anului. De asemenea, calea ferată a pierdut prin rectificare circa 152 de milioane de lei (35,3 milioane de euro), rămânând cu puţin peste 4 miliarde de lei (930 de milioane de euro).

Chiar dacă există proiecte de infrastructură, fie rutieră, feroviară, de metrou sau navală care au pierdut bani după rectificare, sunt şi cazuri în care bugetele au crescut semnificativ. Spre exemplu, autostrada Cernavodă-Medgidia, are după rectificare un buget de circa 367 de milioane de lei (85,3 milioane de euro), dublu faţă de alocarea iniţială, potrivit calculelor ZF pe baza sumelor care apar în dreptul creditelor bugetare din sinteza bugetului ministerului.

sursa